Croaziera pe apele destinului

 

Croaziera! Toti visam la o croaziera pe marile intinse si linistite, hoinar haihui liber sub cerul intins si albastru ce se contopeste la orizont cu clarul apei azurii ce farmeca privirile si sufletul facandu-te sa doresti sa gusti pentru o fractiune eternitatea vesnica.

Nu o sa va descriu frumusetea unei croazieri asa cum probabil ati crede, voi ramane la eternitatea vesnica care poate fi intalnita oriunde te gandesti si oriune nu gandesti, este mereu cu noi si ne insoteste discret pe unde ne duc pasii, dar noi uitam cat de mici suntem in imensitatea oceanului, a timpului, uitam ca seara cand adormim inchidem ochii pentru ca dimineata sa ne nastem din nou, incepand un nou ciclu de viata.

Aceasta este povestea unui tanar de 40 de ani care lucra pe acest vas de croaziera, de fapt asta a facut toata viata si a urcat profesional treapta dupa treapta, realizandu-se pentru el si mica lui familie care-l astepta acasa cand revenea cu picioarele pe pamant. Tineri, se iubeau si aveau un adorabil baietel de 8 anisori.

Destinul, soarta a vrut ca sotul sa isi gaseasca odihna vesnica pe marile intinse intr-o dimineata in cabina sa, departe de familie, singur, plutind intre mare si cer, fara motiv, fara sa isi ia adio de la sotia iubita, de la fiul pe care-l adora, de la parintii care-l iubeau.

Gandeste-te ca iti stii sotul/sotia la munca sanatos, cu toate analizele facute si cineva te suna de la mii de kilometri si te anunta direct si rece plecarea definitiva a celui drag tie…. Vorbim de o drama, de ceva ireal ce nu poate fi acceptat si nicidecum inteles, de o negare a realitatii, de o incertitudine la care nu ai raspuns si mai grav nu stii si nu ti-se spune : de ce?

Nici ei cei de pe vas nu stiu de ce a plecat in croaziera destinului, totul este inchis intr-un mister total, azuriul devine cenusiu si sotia nu poate decat sa astepte zi dupa zi …. repatrierea sotului si motivul mortii sale, intr-o liniste adanca si mistuitoare ca flacarile iadului coborate intr-o casa ce fusese pana azi linistita si fericita, plina de iubire si viata.

Azi ultima croaziera a frant destinul unei sotii tinere si a unui copilas ce isi adora tatal si care nu stie inca ca el a plecat definitiv cu ultimul vas in drumul lui spre cerul instelat de unde va fi aproape de cei pe care ii iubea, doar ca ei nu il vor mai vedea, nu vor mai vorbi seara de seara cu el, nu ii vor putea spune cat il iubesc, nu isi vor putea lua adio, un destin frant pentru toti, dur si necrutator, un vis urat care sotia tot spera sa dispara si sa poata sari iar in bratele si la inima celui care acum a plecat sus, foarte sus….

Aceasta este o intamplare adevarata a unor oameni frumosi care nu meritau acest destin si la care nu putem raspunde : DE CE?…..

Voi, sa aveti o zi frumoasa!

G.D.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *