Pandemia asta nu e chiar o pacoste …

 

Stiti la ce ma gandeam zilele astea? Pandemia asta nu e chiar o pacoste, ar putea fi chiar o binecuvantare. Prea ne-am indepartat unul de altul, nu mai avem radacini infipte in conceptul de familie. Ne lasam prea usor dusi de vantul tentatiei si am uitat valorile care stau la baza unei familii puternice.

Lumea prea a luat-o razna in goana ei nebuna de distractie, libertate prost inteleasa si manipulati, chiar incurajati de o societate bolnava, avida de imbogatire si interese proprii. Stii cum e? Elevul vine la scoala si profesorul e foarte prins cu propriile probleme SI ATUNCI CE FACE?

Pai e simplu: da ceva de lucru elevilor ca sa isi prinda timpul, iar el, profesorul, isi vede de treaba nestingherit … Asa si cu societatea: distrage si intretine placerile si nonvaloarea adultilor prin diverse metode. Cea mai la indemana: mass-media.

Si chiar le iese. Numai ca in felul asta, omul a uitat ce inseamna valoare, respect, omenie, bunatate, empatie…A invatat insa ce inseamna egoism, minciuna, necinste, calea desfraului si a urii …. Ei incurajeaza imoralitatea cu buna stiinta si se pare ca a prins. A prins factorul uman atat de mult, incat societatea a devenit bolnava si oarba.

Numai ca natura, universul, s-a saturat sa sustina aceste energii negative care distrug totul in jur si implicit rasa umana si atunci ne-a cumintit. A trimis aceasta Pandemie care obliga, forteaza specia umana sa reinceapa sa invete ce inseamna frica, umilinta, efectul de familie, credinta in Dumnezeu valori uitate in negura omeniei. Chiar citeam zilele trecute cum un renumit psiholog a ajuns el la concluzia ca omul nu trebuie sa mai aiba doar un singur partener toata viata. Cica suntem in secolul in care acest lucru este demodat. Asa o fi? Acum daca respectivul face parte din tagma barbatilor care imbraca rochii de dama si zic ca asa e moda si e normal, o fi ca el. Dar e normalitate? Aici vrem sa ajunga societatea?

In pandemie omul traieste cu teama si este bine. Ajunsese omul sa se creada un mic Dumnezeu. Acum el traieste in sanul familiei si sper sa ii redescopere valoarea si puterea. Acum omul nu mai pierde timpul cu lucruri inutile ci redescopera activitati pentru care nu mai avea timp. Acum omul nu mai petrece timp departe de familie in anturaje necinstite ci redescopera valoarea si importanta membrilor familiei din care face parte.

Cred ca aveam nevoie de aceasta lectie: lectia Pandemiei. Acum daca toti au invatat ceva din ea, nu stiu. Dar daca macar jumate dintre noi am reinvatat si am redescoperit valoarea imbatabila a vietii, atunci Pandemia este un dar…

Sa fiti sanatosi!

G.D.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *